Diaspora
Imigrația, motorul economiei: peste jumătate din locurile de muncă noi vin de afară
Cât de mari sunt efectele? România, 17 noiembrie 2026 – Deși numărul de intrări a scăzut ușor în 2025, imigrația rămâne coloana vertebrală a dinamismului economic și a stabilității pieței muncii…

Cât de mari sunt efectele?
România, 17 noiembrie 2026 – Deși numărul de intrări a scăzut ușor în 2025, imigrația rămâne coloana vertebrală a dinamismului economic și a stabilității pieței muncii în statele industrializate. Concluzia vine din cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), „International Migration Outlook 2026”, publicat pe 12 noiembrie.
Studiul arată că, în peste jumătate din țările membre, angajații cu origini străine au generat cel puțin jumătate din creșterea locurilor de muncă în ultimii zece ani.
Italia se profilează ca o destinație-cheie în creștere, alături de alte state din sudul Europei.
Datele din raport sunt clare: la finele lui 2025, cetățenii străini reprezentau deja 12% din populația totală din țările OCDE, iar ponderea lor în rândul celor cu locuri de muncă ajungea la 16%. Această prezență este esențială pentru a compensa efectele îmbătrânirii demografice și a susține rata de ocupare.
Unde se mută oamenii?
Analiza perioadei 2014-2024 relevă o realitate remarcabilă: în peste 50% din statele membre, contribuția la creșterea forței de muncă provine exclusiv sau predominant din activitatea lucrătorilor născuți în afara granițelor naționale.
Deși volumul total de migrație a cunoscut o mică oscilație negativă, nivelul actual se menține bine peste pragurile dinaintea crizei sanitare globale.
Concret, numărul de intrări permanente în teritoriul țărilor OCDE s-a situat la aproximativ 6,1 milioane de persoane în 2025, marcând o scădere de 1,6% față de anul anterior.
Aceasta este a doua reducere consecutivă înregistrată, dar fluxurile totale rămân cu 12,5% mai mari decât cele din 2019. Structura motivelor de intrare a suferit modificări subtile: reunificarea familială continuă să fie factorul dominant, răspunzând pentru 45% din cazuri.
Ce se întâmplă cu șomajul?
Mobilitatea pentru angajare urmează la distanță, cu 20% din total, iar adăpostul umanitar a înregistrat o contracție de 26% în ultimul an, reprezentând acum doar 10% din flux.
Diferențele regionale sunt pronunțate. Marile puteri precum Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Germania au observat o diminuare a numărului de imigranți noi. Pe de altă parte, țările din sudul Europei, inclusiv Italia, Spania și Portugalia, au consemnat o creștere constantă, consolidându-și rolul de hub-uri majore pentru migrația internațională.
Pentru economiile avansate, importanța forței de muncă străine transcende simplele cifre de angajare; aceasta este cheia de rezolvare a unei duble provocări: deficitul de personal și stagnarea productivității. Rata de ocupare a imigranților a atins un prag de aproape 71% în 2025, indicând o reziliență notabilă a acestor grupuri de muncă, chiar și în fața unui mediu economic internațional mai lent.
Imigrația susține economia statelor industrializate, chiar dacă intrările scad!
Totuși, nu toate aspectele sunt optimiste. În peste două treimi din statele OCDE, șomajul a crescut în rândul celor născuți în străinătate.
De asemenea, inegalitatea de gen persistă: rata de ocupare a femeilor imigrante este de 63,4%, cu aproximativ 15 puncte procentuale sub nivelul colegilor lor de sex masculin.
Un alt subiect critic abordat de OCDE este subutilizarea potențialului intelectual al migranților. Statisticile arată că, în țările dezvoltate, un sfert dintre absolvenții din domeniile științifice și tehnologice au fost educați în afara țării. Prezența lor este vitală în sectorul cercetării și al antreprenoriatului inovator. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia ocupă poziții inferioare nivelului lor de calificare, adesea în sectoare cu randament redus. Experții recomandă o reformare a mecanismului de recunoaștere a diplomelor străine și o aliniere mai precisă între profilurile profesionale și nevoile pieței.
Sectorul îngrijirilor de lungă durată devine, de asemenea, tot mai dependent de personalul străin, pe măsură ce populația îmbătrânește. Acest lucru este relevant și pentru Italia, unde cererea de îngrijitoare la domiciliu (badante) și de operatori sociosanitari (OSS) este în continuă ascensiune. OCDE insistă asupra faptului că recrutarea externă trebuie însoțită de contracte corecte, perspective de promovare și investiții în calitatea muncii.
Sursa: Gazetaromaneasca