Diaspora
Fraudă cu Decretul Flussi: opt inculpați la Arezzo pentru 12.000 de euro pe loc de muncă
Cum funcționa momeala? La 19 noiembrie 2026, autoritățile romane au publicat detaliile unei investigații complexe desfășurate în provincia Arezzo. Acolo, opt persoane au fost sesizate în fața…

Cum funcționa momeala?
La 19 noiembrie 2026, autoritățile romane au publicat detaliile unei investigații complexe desfășurate în provincia Arezzo. Acolo, opt persoane au fost sesizate în fața instanței pentru practici fraudulente legate de intrarea legală a străinilor în țară.
În inima acestei afaceri penale se află un mod operați prin care o entitate agricolă locală a fost „hijackuit” digital, iar identitatea sa a fost folosită abuziv pentru a introduce în sistemul oficial peste o sută de dosiere de cerere de angajare.
Aceste dosiere vizau teoretic lucrători din afara spațiului european, însă realitatea era foarte diferită de ceea ce se afirma.
Mecanismul înșelăciunii se baza pe o promisiune atrăgătoare adresată cetățenilor străini: posibilitatea de a obține un contract de muncă stabil în sectorul agricol italian și, implicit, un permis de ședere valabil. În schimbul acestui pachet de avantaje administrative și legale, intermediarii colectau de la fiecare solicitant sume substanțiale, care puteau urca până la cifra de 12.000 de euro.
Totuși, după ce banii erau transferați și migranții ajungeau pe teritoriul italian, se descoperă că postul de muncă promovat nu exista efectiv. Astfel, noii veniți se simțeau abandonați, rămânând fără sprijin logistic sau profesional din partea celor care îi ghidaseră inițial.
Cine a dezvăluit rețeaua?
Unitatea specializată a Carabinierilor, Inspectoratul Muncii din Arezzo, a reușit să reconstruiască acest lanț de evenimente prin analiza atentă a datelor disponibile. Investigatorii au observat o anomalie statistică: un număr disproporționat de cereri de angajare erau emise în numele aceleiași ferme agricole, o societate care, în realitate, nu avea nicio implicare în procesul respectiv.
Pentru a finaliza aceste demersuri, inculpații se foloseau de datele fiscale și societare furate, transmițând documentele prin portalul oficial al Ministerului de Interne, exploitând procedurile standardizate pentru admiterea forței de muncă externe.
Procesul de identificare a rețelei a necesitat verificări tehnice avansate, inclusiv monitorizarea identităților digitale SPID, sistemul național de autentificare online al Italiei. Aceste controale, efectuate sub coordonarea Comandamentului Carabinierilor pentru Protecția Muncii, au permis nu doar urmărirea fluxului de cereri, ci și stabilirea clară a rolurilor celor opt persoane implicate.
Toate au fost sesizate în stare liberă către Parchetul din Arezzo, fiind acuzate de favorizarea imigrației clandestine, fals înscrisurilor și substituirea de personalitate, în funcție de implicațiile individuale în schemă.
Dezbaterea acestui caz pune în lumina reflectoarelor vulnerabilitatea sistemului cunoscut ca Decretul Flussi.
Deși instrumentul legislativ a fost creat pentru a facilita angajarea legală a muncitorilor din țări non-UE, acesta devine o țintă pentru crimele organizate atunci când se apelează la relații de muncă fictive.
Ce spune cazul despre Decretul Flussi?
Riscul ca structurile criminale să se infiltreze în procedurile de intrare este semnificativ, generând un mediu propice pentru defraudarea migranților.
Aceștia, motivați de dorința de a-și construi un viitor stabil, investesc sume considerabile, doar ca apoi să se afle într-o poziție de expunere majoră, fără loc de muncă garantat și fără suport administrativ.
Investigația nu s-a oprit la nivelul celor opt inculpați actuali. Parchetul din Arezzo continuă să analizeze dacă modelul de furt de identitate digitală și fraude informice a fost replicat și în detrimentul altor companii din zonă.
Se verifică existența unor rețele similare care ar fi putut folosi aceleași tactici de suprapunere a datelor.
Până la pronunțarea unei hotărâri definitive de judecată, cele opt persoane beneficiiază de principiul prezumției de nevinovăție, dar impactul asupra victimelor și asupra integrității procedurilor de admitere rămâne o problemă centrală a acestui dosier complex.
Sursa: Gazetaromaneasca